Spune NU (FHM, martie 2008)
Publicat în FHM România, martie 2008.
—–
Spune NU
Lumea spune “da” de frică să refuze. De ce să fii la fel ca turma?
Recent l-am visat pe porno starul român Titus Steel. S-a întâmplat pentru că îi auzisem numele la Agent VIP pe Antena 2, acea grădină zoologică a show-bizului românesc. Steel nu performa în visul meu. Era frizer.
Se făcea că eram în frizeria din Târgu Mureș unde activa Zoli, omul responsabil pentru eșecurile mele capilare din liceu. Zoli nu lucra, așa că m-au programat la Titus. Ajuns acasă, am început să frunzăresc o revistă de mondenități unde am găsit o poză cu Titus ieșind dintr-o clădire. M-a frapat coafura, un soi de oală ciudată și sârmoasă (vezi Gary Oldman în Dracula). La fel ca Dracula, avea părul alb și o capă în jurul gâtului (galbenă!). L-am întrebat pe frate-miu dacă crede că freza lui Titus e un semn rău. Bă, cam da, îmi spune. Cred totuși că va fi bine, i-am zis și m-am pipăit în cap.
Visul s-a terminat acolo dar, la cum mă cunosc, probabil m-am dus să fiu tuns de un frizer cu capă din vinilin și o bulă de vată sârmoasă în cap. Ce-ar fi trebuit să fac ““ ce promit că voi face dacă voi da vreodată peste un așa frizer ““ e să spun “nu”.
N-U. Un cuvânt care-ți permite să-ți controlezi viața. Nu, nu vreau. Nu, nu pot. Nu, nu mă interesează. Ar trebui să le spunem mai des pentru că în România nu se prea zice “nu”. Nu spui “nu” ca și consumator pus în fața unei singure opțiuni, și aia proastă. Și nu spui “nu” când ești un prestator ofertat pentru un serviciu.
Nu voi mai pierde prea mult timp cu dreptul consumatorului de-a spune “nu”. Nu lucrează Zoli și singura opțiune e Titus Steel? Spune “nu”.
Vreau să vorbesc de treaba cu prestatorul pentru că e mai gravă și îți poate influența munca. Prietenei mele i s-a întâmplat o chestie care e emblematică. Agrease cu patru cupluri o dată și un loc pentru o ședință foto ““ urma ca ei să fie făcuți frumoși și pozați pentru revistă. Toți au spus “da”, venim, totul bine. La ora cu pricina, nu vin niciunii. Unii dau mesaj că oricum nu puteau la ora aia. Alții răspund nonșalant că da, știam, dar el intră în examen. Unii se dau dispăruți. Cuplul patru întârzie prea mult și sunt reprogramați.
Cupluri astea n-aveau de gând să vină de la început. Dar ceva ““ o frică, o rușine, o jenă, o incapacitate ““ i-a convins că strategia cea mai bună e să nu zică nimic, poate uită lumea.
Un alt prieten mi-a spus că nu va mai lucra niciodată cu nume cunoscute din profesia lui pentru că nu știu să spună “nu”. Adică cum? Păi situația e cam așa. Ai nevoie de cineva să presteze un serviciu pentru care vei plăti. Tu ai banul, tu ai produsul, tu ai cadoul. Teoretic ar trebui să controlezi situația. Dar omul respectiv, deși e ocupat sau n-are chef, nu zice “nu”. Mai rău, spune “mai sună-mă”. “În principiu da, rămâne să stabilim.” “Cred că ajung.”
Gândiți-vă dacă ar trebui să fiți operați și doctorul v-ar spune: “În principiu ajung. Întinde-te pe masă, lasă-te anesteziat și așteaptă.”
Oamenii au impresia că îți fac un serviciu spunând “da” cu jumate de gură. Au demonstrat că sunt de încredere, iar dacă nu ajung în final să presteze munca, nu contează. Sigur uiți rezultatul și îi vei suna data viitoare de parcă nimic nu s-ar fi întâmplat. Sugestia mea? Data viitoare, caută alții. Eu așa fac. Dacă îmi spui “nu, nu pot”, probabil te caut și data viitoare cu o ofertă. Dacă spui “da, în principiu vin” și apoi nu apari, nu te mai sun niciodată.
Un prieten american care a trăit în România mi-a spus că ce-l enerva la noi ““ pe lângă faptul că numim sosul de roșii lungit cu apă și zahăr, ketchup ““ e “imediat”. Ce înseamnă “imediat”, m-a întrebat? Cinci minute? Zece? O oră? Nu ajunsese la nici o concluzie ““ ba mai rău, sesizase că deseori “imediatul” nu avea loc și că oamenii îl spuneau de frică să nu refuze.
Recent m-am înscris la un curs la care nu se lua prezența și nu te cauta nimeni dacă nu erai. Când mi-am dat seama că nu pot s-ajung, am fost tentat să tac. De ce să ies în evidență spunând “nu”? Apoi m-am gândit că, în locul lor, aș vrea să știu dacă s-a eliberat un loc și dacă pot conta pe numărul de participanți de pe foaie. Le-am scris și le-am spus “nu”. Mi-au mulțumit.
Comments
Leave a Reply