Cum se naÅŸte un text (Bonus)

Spusesem acum câteva zile că episodul cinci din seria “Cum se naște un text” va fi ultimul. Uite că nu e așa. Sunt trei motive pentru acest post bonus. Ordinea e aleatorie.

1. Textul. Ultima dată când l-am pomenit, textul era în stadiul de draft 3 și mergea la o corectură la colegii din redacție. Spre bucuria mea, n-am lăsat prea multe dude în el, așa că versiunea puțin modificată a primit numele de 3.5. Asta era vineri, când am și dat câte un print final pentru mine și editorul meu personal (nu e o persoană fictivă, dar nici una care primește bani pentru a mă edita. Îi place s-o facă și, deseori, mă salvează de mine însumi).

Duminică la prânz ne-am așezat la masă, fiecare cu corecturile lui, și am procedat în felul următor: am citit textul cu voce tare, propoziție cu propoziție, și am discutat cuvintele pe care vroiam să le scoatem sau paragrafele care trebuiau modificate. Am netezit unele porțiuni (trei paragrafe ne-au dat reale bătăi de cap) și am eliminat altele. Am introdus 4-5 propoziții noi. (Iată una din cele eliminate, și de care am râs copios: Mi-am scăpat de mult pixul în noroi și-mi simt fața plină de sudoare.)

Seara am introdus corecturile și ele au dat naștere la draftul 4, numit și FINAL. Cu tot cu titlu și subtitlu, e un text de 5,676 de cuvinte.

2. Sentimentul. Există un sentiment special pe care îl simți când știi că ai terminat cu un text. E senzația că “ai scris” și e una foarte copleșitoare – de tipul alergat prin casă de parcă ai fi adus victoria echipei în ceva finală mondială. “Am scris” e ca un val de veselie și are tendință să eclipseze stările mai complicate asociate cu senzația de “scriu”. E mai bine să fii scris decât să scrii. Toți cei care scriem simțim asta.

Dar provocarea e să facem actul de scriere în sine la fel de plăcut ca finalitatea lui. În mare pare, eu mă distrez scriind și de data asta au fost momente când am fost chiar entuziasmat de posibilitatea de a mă întoarce la text.

Ce contează e să ai respectul necesar pentru actul de scris. Pentru cititorul pentru care spui această poveste. Pentru acuratețea informațiilor cu care scrii (pentru că un jurnalist, oricât de frumos ar reuși uneori să lege cuvintele, scrie cu informații). Pentru proces. Plăcerea de-a scrie va deveni mai puternică în timp; poate vor fi chiar momente când va fi mai acută chiar decât plăcerea de-a fi scris. Dar, până atunci, poți începe prin a trata actul cu respect.

Stephen King are un fragment emoționant în On Writing (tradus la noi Misterul Regelui. Despre Scris.). Îl citez în engleză pentru că îmi place să mi-l imaginez pe King citindu-l.

You can approach the act of writing with nervousness, excitement, hopefulness or even despair ““ the sense that you can never completely put on the page what”™s in your mind and heart. You can come to the act with your fists clenched and your eyes narrowed, ready to kick ass and take down names. You can come to it because you want a girl to marry you or because you want to change the world. Come to it any way but lightly. Let me say it again: You must not come lightly to the blank page.

I”™m not asking you to come reverently or unquestioningly; I”™m not asking you to be politically correct or cast aside your sense of humor (please God you have one). This isn”™t a popularity contest, it”™s not the moral Olympics, and it”™s not church. But it”™s writing, damn it, not washing the car, or putting on eyeliner.

3. Golf. V-am povestit că de vreo două luni tind să-mi întrerupt ziua de lucru cu niște golf pe Wii. Asta era miercuri, când recordul meu era -5, adică terminam circuitul cu un total de lovituri cu 5 mai mic decât cele normal necesare (așa se punctează la golf). Convingerea mea era că se poate ajunge cu puțin noroc la -6 sau -7. ieri, în pauzele de editare, am pus mâna din nou pe “crosă”. Am făcut un -6 neașteptat pe la prânz, iar seara, contaminat cu sentimentul veseliei de-a fi scris, am făcut un senzațional și incredibil -8. Așa că dacă scrisul nu schimbă lumea, cel puțin te focalizează îndeajuns ca să ai o partidă spectaculoasă de Wii Golf. Vedeți și voi mai jos.

BONUS: Citiți întreaga serie “Cum se naște un text” urmând linkurile de mai jos:

* Ziua 1
* Ziua 2
* Zilele 3-4
* Zilele 5-6
* Bonus

Comments

6 Responses to “Cum se naÅŸte un text (Bonus)”

  1. Esquire România, Octombrie 2008 : A Scrie on September 22nd, 2008 3:01 pm

    […] într-o săptămână) am scris deja o gramadă. Nu am scris despre omul din articol, dar am scris un foileton în cinci episoade despre procesul care a dus la naÅŸterea […]

  2. Cum se naÅŸte un text at bucurenci.ro on September 23rd, 2008 6:31 am

    […] LupÅŸa a publicat pe blogul lui într-un foileton în cinci episoade povestea scrierii ultimului text pe care-l semnează în calitate de Senior Editor în Esquire. E […]

  3. myke on September 26th, 2008 7:06 pm

    Sunt tare curios cum a iesit textul. Oricum, felicitari pentru munca depusa. E un “tutorial” foarte interesant, la cat mai multe :P .

  4. Profesionistul at bucurenci.ro on October 5th, 2008 10:57 pm

    […] ÅŸi de artiÅŸti neînÅ£eleÅŸi. Cele care mă fac să mă înclin cu admiraÅ£ie în faÅ£a lui sunt meÅŸteÅŸugul, disciplina, acurateÅ£ea, documentarea exhaustivă, simÅ£ul acut al observaÅ£iei ÅŸi din nou […]

  5. Două portrete. Sau profiluri? : A Scrie on November 12th, 2008 8:45 am

    […] aÅŸa) lui DragoÅŸ Bucurenci (PDF), ecologist inovator, material despre care am mai scris aici ÅŸi aici. A fost publicat în octombrie. (Foto: Alex […]

  6. Lectură de weekend: Cum se naşte un articol de revistă : A Scrie on January 9th, 2009 12:39 pm

    […] mai are sens să mărturisesc că îmi place procesul care dă naÅŸtere unui text. Toată nebunia, de la idee, la convingerea ÅŸefilor că merită, la […]

Leave a Reply