Ce am învăţat (deocamdată)
Acum două săptămâni, la jumătatea cursului de jurnalism narativ, i-am rugat pe cursanții mei să scrie câteva dintre lucurile pe care le-au învățat până în acel moment. Selecția de mai jos e un sumar punctual al lucrurilor pe care un reporter care vrea să scrie povești convingătoare trebuie să le conștientizeze.
În curând veți citi și câteva dintre eseurile lor personale.
* Se vede că toată lumea se confruntă cam cu aceleași probleme și că putem învăța din obstacolele altora.
* O idee se transformă treptat în timp ce scrii un text. Scrii, rescrii și vezi cum textul se modelează.
* Partea de research e baza articolului. Mă așteptam ca ea să pălească în fața lucrului pe text. Acum mi se pare firesc: cu cât e mai amănunțită partea de research, cu atât ai mai mult material de lucru.
* Am învățat că structura unui articol bun nu vine de la sine, din simplul fapt că ție ți se pare că textul curge. Pentru cel care citește, ce ai scris poate fi foarte complicat.
* Nu te da de ceasul morții dacă textul nu iese din prima. O să iasă dintr-a treia. A scrie e a rescrie și a regândi permanent informația.
* Am învățat că există povești în absolut toate lucrurile și evenimentele de lânga noi. Am învățat că e ușor să le vedem și mai greu să le spunem. Că e minunat să nu surprinzi doar un unghi de abordare, așa cum o faci cu o știre, ci o întreagă poveste. Iar cel mai tare lucru din toată povestea asta e că rămâi tot jurnalist.
* Nu trebuie să îmi fie frică să scriu.
* Am învățat că există o salvare. Am învățat că pot să plec mâine de unde lucrez și să fiu fericit. Și că pot învăța să fac lucruri mult mai frumoase, care mă fac să mă simt viu.
Comments
2 Responses to “Ce am învăţat (deocamdată)”
Leave a Reply
subscriu la ultimul punct :)
eh, parca am mai auzit pe undeva vorbele astea, poate spuse/scrise putin altfel :)