Rescriere de draft
A scrie (bine) e a rescrie. Asta e una din cele mai importante lectii pe care le-am invatat ca jurnalist. Din ea deriva, implicit, o serie de alte lectii, cum ar fi “draftul e un prieten bun”. Unul din dezavantajele presiunii pe care nevoia de a posta pe un blog o creaza este ca – deseori – postam primul draft si nu ne intoarcem la el sa-l revizuim
In cele patru zile de cand scriu in fiecare dimineata, am scris pentru blog. Tot ce am scris a fost un prim draft si mi-a fost greu sa apas “publish”. Am ajuns uneori si la al saselea sau chiar al saptelea draft cu unele articole de ziar. Orice articol mai lung pe care il scriu pentru Esquire are cel putin trei drafturi – fiecare editat si abordat diferit.
Exista mai multe feluri de editare, dar in Romania cea mai raspandita este “editarea de linie”. Se ia pixul rosu, se ia textul, si se incepe. Se taie un cuvant. Se inlocuieste o propozitie. Se rescrie un titlu. Se pun virgule. Se corecteaza greselile de ortografie. Eu cred ca jurnalismul romanesc (editarea asta o cunosc mai bine) are nevoie de mult mai multa “editare conceptuala”. E punctul in care un prim draft (niciodata nu fac editare conceptuala in ultimele faze) este evaluat pentru poveste. Ascunde sensul povestii? Are informatii suficiente sa o sustina? Si-a gasit forma? Sunt clare ideile? etc.
Am sa incerc sa va dau exemple de “editare conceptuala” cat mai curand. Pana atunci, voi edita postul introductiv al acestui blog (nu degeaba are “draft 1” in coada). Posibilitatile si uneltele de editare oferite de WordPress sunt sarace (nu inteleg unde s-a ascuns editorul de WYSIWYG) asa ca il voi edita in MSWord folosing “track changes”. Voi incarca apoi fisierul impreuna cu explicatiile modificarilor.
Uitati un preview – fara explicatii deocamdata:
Am inceput acest blog
in aceeasi zideodata cu o provocare. De astazi, voi incerca sa scriuin fiecare zizilnic – 30 de minute in primele sase luni, iar apoi voi vedea.Scriam oricum in fiecare zi, dar nu
organizatstructurat. Scriam e-mailuri, note de editare, si, uneori, chiar bucati dintr-un articol.sau altul. Darvreau un sistem mai organizat.sa fie mai organizat. Mai fortatMai impus. De-asta am hotarat sa ma asez lamasabirou in fiecare dimineata, cu cafeaua langa mine, si saincercsa scriu.30 de minute pe o tema data sau pur si simplu aiurea.
Nu credeti ca a scrie bine e rescrie? Incercati pentru inceput un “writing is rewriting” in Google.
Comments
9 Responses to “Rescriere de draft”
Leave a Reply
pentru editorul vizual te duci la users – my profile si jos de tot e o casuta cu Use the visual rich editor when writing pe care trebuie s-o bifezi.
Am prins-o pana la urma. Vad ca prinde ideea cu ajutatul – chiar daca asta nu are legatura cu scrisul neaparat.
Nu. Nu cred in rescrierea textelor. Cred in “geniul” celui care scrie, in capacitatea lui de a scrie din prima fara a se intoarce pe text pentru corecturi majore. Dar, sigur, exista si scriitori “muncitori”, pentru care intoarcerea pe text e absolut necesara, dupa cum cred si in combinatia celor doua cazuri “extreme” :-)
Eddie, ma fortezi sa expun marele secret. Am rescris foarte multe din textele pentru FHM (de cele recente zic). Ta da! Si un secret ingropat e ca unele le-am aruncat la gunoi pentru ca nu se duceau niciunde. Sunt un muncitor. Ma deconspir.
Mie imi place ideea de a lasa sa se “raceasca” text-ul. Dupa cateva zile daca privesc ce am scris, cu siguranta raman lucruri de refacut / rescris. Sa zicem ca-mi place ideea de scriitor talentat si muncitor (si devreme acasa…) :)
Ader la ceea ce scrie Corwin! Si eu fac la fel. Poate pe moment mi se pare ca am scris un text foarte bun. Il las la dospit o zi, ma intorc sa-l recitesc apoi si, daca gasesc ceva in neregula, schimb. Nu prea arunc la gunoi totul. Adica mi s-a intimplat foarte rar, fiindca daca nu am inspiratia in ziua respectiva sa scriu asa cum trebuie, ma las pagubas.
Nu e un secret de nespus, Cristi, felul in care lucrezi. Pina la urma, lasind la o parte orice discutie “elitista” pe tema asta, fiecare are propriul stil de scris, important e rezultatul final. Sint oameni care rescriu de 10 ori si iese tot un bullshit.
In plus, am si spus, si Corwin a punctat decisiv: o combinatie geniu+munca e ideala. Asta si conform principiului ca daca muncesti cu adevarat la ceva, sigur ceva-ul va fi bun. :-)
Un text nu este, nu poate fi şi nu va fi niciodată perfect, oricîte corecturi îi vei face.
ÃŽn primul rînd pentru că nimeni nu va sta să pună la fel de multă muncă într-un cuvînt ca ÅŸi tine. Nimeni nu-l va răstălmăci să vadă dacă e ok să îl foloseÅŸti acolo, dacă, dacă, dacă. De fapt cititorul vrea să alunece pe textul tău cu plăcere – textul tău trebuie să nici nu mai existe. Pentru mine asta e definiÅ£ia lui ‘a scrie’.
În al doilea rînd, pentru că pierzi tonusul, pierzi starea de spiritpe care niciodată nu o poţi reproduce identic, vei îmbunătăţi textul cu detalii inutile pentru că ai pierdut starea pe care vroiai să o transmiţi, şi ai un text mediu care nu mai are nici un pic de personalitate.
Îmi place subiectul blogului tău, îl voi urmări ;)
Pe mine ma sperie uneori momentul acela in care ajungi la al treilea sau la al patrulea draft si simti ca nu mai poti citi textul, ca te-a invins, sau ca pur si simplu nu mai are rost sa te lupti cu el. O patesc si actorii cand se tem sa vada filmele in care au jucat. E aceeasi teama ca vei privi totul cu ochi de strain si iti vei spune ca se putea mult mai bine. E un risc asumat.
Dar altfel nu se poate. Cititorul nu poate aluneca pe text decat daca ii creezi tu partii.
Prima varianta, aceea a tonusului si a entuziasmului, e totodata cea mai egoista. E cea ,,inrosita” de primul cititor sau de editor, pentru ca nu intelege anumite lucruri. Primul draft e cel in care raspund la propriile intrebari. La al doilea deja ma gandesc la intrebarile ce mi s-ar putea pune.
Voi continua pe blog, ca sa nu umplu aiurea spatiul de aici. Uite cum vine cheful de scris :)
[…] scenele la rând ÅŸi le-am editat folosind comentariile tuturor. (Alte gânduri despre editare, aici). ÃŽn imaginea de mai sus aÅ£i putut vedea cum arătau paginile după acest proces. Rezultatul se […]